Hatem Ben Arfa – talentul fără caracter nu valorează nimic!

În anul 2004, la vârsta de doar 17 ani, Hatem Ben Arfa era promovat în prima echipă a celor de la Olympique Lyon după ce petrecuse 2 ani la echipa de tineret a clubului. După un debut entuziasmant și jocuri bune în tricoul lyonezilor presa franceză îl vedea drept urmașul lui Zidane în naționala Franței după retragerea acestuia și că întreaga echipă a cocoșilor galici se va construi în jurul său, a lui Samir Nasri și a lui Karim Benzema. Driblingul bun în regim de viteză, execuțiile surprinzătoare și lejeritatea cu care câștiga duelurile unu la unu cu adversarii erau principalele atuuri ale lui Ben Arfa, care era văzut de către mulți un viitor candidat și eventual câștigător al Balonului de Aur!Doi ani mai târziu, naționala țării natale, Tunisia, îl convoacă pentru Cupa Mondială, dar refuză, alegând să joace pentru Franța în ciuda faptului că aceștia nu îl convocaseră. A fost ca un preview pentru ceea ce avea să facă Hatem restul carierei sale!Prima convocare în naționala „Les Bleus” avea să vină în 2007, în preliminariile pentru Campionatul European din 2008. Același 2008 a fost poate cel mai bun an din cariera sa, fiind ales cel mai bun tânăr jucător din campionat. Trimișii celor de la Real Madrid și Barcelona erau văzuți tot mai des în tribune la meciurile celor de la Lyon pentru a urmări la lucru noua stea a fotbalului francez. Cu toate acestea nu avea să prindă lotul de 23 pentru turneul final, prima dezamăgire dintr-un șir ce aveau să urmeze și momentul în care cariera lui avea să o ia pe un trend descendent.

În vara aceluiași an își prelungește contractul cu Lyon, deși presa relata un conflict iscat între el și Benzema, negat de aceștia și de către club. Un nou incident, de data aceasta cu Sebastien Squillaci îi determină totuși pe conducătorii clubului să asculte ofertele venite pe adresa lui Ben Arfa. Cluburi precum Manchester United, Arsenal sau Real Madrid se arătau interesate de francez, iar pe lângă acestea și marea rivală, Olympique Marseille, oferta lor fiind respinsă încă din start. A fost primul moment în care personalitatea lui Ben Arfa s-a făcut simțită, el forțând mâna conducătorilor celor de la Lyon pentru a-l lăsa să plece la Marseille. Lipsește neinvoit de la antrenamente și declară că a semnat un precontract cu cei de la Marseille și că nu se va mai prezenta la Lyon. În cele din urmă cluburile se înțeleg după intervenția Ligii Profesioniste de Fotbal din Franța. După încheierea acestei telenovele Hatem declara public:

„Lyon nu este un club mare, au tratat această situație fără clasă!”

Adresa cuvinte foarte grele clubului care îl formase! A fost doar primul derapaj dintr-o serie lungă de astfel de declarații pe care Ben Arfa avea să le acorde de-a lungul carierei. Ajuns la Marseille controversele continuă, iar presa scrie despre un nou conflict iscat între Hatem și unul dintre colegii săi de echipă, de data aceasta Djibril Cisse, cel care ulterior avea să fie împrumutat la Sunderland. Un alt episod se petrece la încălzire înaintea unui meci din Champions League împotriva celor de la Liverpool, Ben Arfa și M’bami fiind despărțiți cu greu de către colegi. În timpul unei partide cu PSG, fiind rezervă, este trimis la încălzire, dar refuză. Își justifică gestul declarând în presă că este accidentat, dar ulterior avea să își recunoască vina și să ceară scuze public, atât jurnaliștilor cât și antrenorului său.

După o perioadă liniștită în octombrie 2009 este amendat de către club cu 10.000 de euro pentru că a lipsit de la un antrenament, dar pune totul pe seama amânării zborului pe care îl avea din Tunisia, unde era plecat ca să își viziteze familia. O lună mai târziu se ceartă cu noul antrenor, Didier Deschamps, cunoscut ca un tip ce pune disciplina pe primul plan. La finalul acelui sezon câștigă titlul în Ligue 1 și alături de Marseille, după cele patru cucerite în tricoul lui Lyon.

În vara lui 2010 apare interesul celor de la Newcastle, dar cele două cluburi nu se înțeleg în privința unui împrumut cu clauză de cumpărare. Similar ca în cazul plecării de la Lyon, Ben Arfa declară în presa că nu se va mai întoarce la Marseille, că relația sa cu Deschamps nu este una bună și călătorește pe cont propriu la Newcastle. Clubul îi ia tricoul cu numărul 10 pe care i-l acordă noului sosit, Gignac și nu-l include în lot pentru primele meciuri ale sezonului. Într-un final împrumutul la Newcastle se realizează, iar anul următor este transferat definitiv de către coțofene. În plin scandal este convocat în lotul de 30 pentru Cupa Mondială din Africa de Sud, dar este lăsat acasă, pentru a doua oară neintrând pe lista de 23 de jucători!

Are parte de un start bun de sezon în Anglia, marcând în multe momente cheie și fiind unul dintre jucătorii cu cele mai multe assist-uri. Părea că vremurile tulburi erau uitate și că Ben Arfa redevenea jucătorul ce strălucea în urmă cu câteva sezoane. Chiar marele Alan Shearer, cel mai bun jucător din istoria lui Newcastle, îl elogia pe Ben Arfa, însă îl avertiza că trebuie să muncească cot la cot cu colegii săi deoarece în Anglia trebuie să dai 100% la fiecare meci.

O intrare dură a lui Nigel de Jong în meciul cu Manchester City conduce la o accidentare la tibie ce avea să îl scoată din circuit pentru restul sezonului. Revine în 2011 și are parte de câteva sezoane bune la Newcastle, întrerupte pe alocuri de accidentări, dar cu el pe teren alb negri reușesc câteva victorii de răsunet. Forma bună îi aduce și convocarea în premieră la un turneu final, Campionatul European din 2012.  Dar cu toate acestea, ajuns deja la vârsta de 25 de ani, totaliza doar 13 selecții și 2 goluri pentru naționala Franței, extrem de puțin pentru cel care cu câțiva ani în urmă era văzut drept urmașul marelui Zidane.

În ciuda formei bune este acuzat de către colegi și antrenorul Alan Pardew de indolență și de lipsă de atitudine pe teren. În 2014, întors cu câteva kilograme în plus din vacanță, este lăsat acasă și exclus din turneul echipei, iar Alan Pardew îl anunță că nu va mai face parte din planurile sale pentru noul sezon. Este trimis la echipa de rezerve să se antreneze împreună cu juniori de 15 ani. Ulterior este împrumutat la Hull City, după 86 de meciuri și 14 goluri pentru coțofene, totul culminând cu cel înscris în poarta celor de la Bolton, unul dintre cele mai frumoase văzute în ultimii ani.

Managerul de pe atunci al lui Hull, Steve Bruce, era foarte entuziasmat de aducerea lui Ben Arfa, dar avertiza că este un jucător dificil și capricios. După doar 9 meciuri în tricoul tigrilor Ben Arfa pleacă de la echipă și, nefiind dorit de Alan Pardew la Newcastle, i se reziliază contractul!Dintr-un mare talent ajunsese doar un jucător liber de contract, fără echipă. Ironia sorții îl aduce în situația în care ajunge să fie refuzat de echipe după ce întreaga carieră el însuși făcuse acest lucru în repetate rânduri. Salvarea avea să vină din partea celor de la Nice, cu care avea să semneze pe un an și jumătate în perioada de transferuri din ianuarie. Primește o nouă lovitură atunci când FIFA nu îi dă drept de joc deoarece în acel sezon evoluase deja pentru două echipe, cea a rezervelor lui Newcastle și Hull, așa că este nevoit doar să se antreneze timp de 6 luni!Conștient de punctul în care a ajuns cariera sa, el însuși ajuns deja la vârsta de 28 de ani, face un sezon extraordinar în tricoul lui Nice, marcând 18 goluri în 37 de partide și terminând pe 4 în clasament la doar două puncte de locul de Champions League. Se termină campionatul și de asemenea și contractul său cu formația de pe Coasta de Azur și este unul dintre cei mai căutați jucători, dat fiind că este și liber de contract.

Aflându-se într-un nou moment bun al carierei, Ben Arfa alege să facă o serie de pași greșiți. Declară că are oferte de la nu mai puțin de 18 echipe, este foarte aproape să semneze cu Sevilla, se înțelege cu aceștia, dar în ultimul moment se răzgândește și o alege pe PSG. Ca în toate momentele bune ale carierei sale caracterul îl trădează și alege să pună interesul personal în detrimentul carierei. După ce cazusese de acord cu spaniolii i-a lăsat baltă în ultima clipă.

După transferul la Paris Saint Germain urmează o nouă declarație uimitoare din partea lui având în vedere faptul că jucase în trecut la cele două mari rivale:

„Este visul meu din copilărie să joc pe Parc des Princes!”

Ajuns în „Orașul iubirii” era văzut ca o mare speranță, în special după plecarea lui Zlatan Ibrahimovic. Noul antrenor al parizienilor, Unai Emery, triplu câștigător al Europa League cu Sevilla, era considerat ca cel care îi poate conduce pe parizieni către câștigarea Champions League, iar Ben Arfa drept unul dintre jucătorii cheie al acestei echipe. Însă acesta dezamăgește crunt, golul reușit în Super Cupa Franței a fost urmat de evoluții neconvingătoare, din titular ajunge rezervă, iar din rezervă ajunge neconvocat, fiind lăsat în tribună în mai multe partide. Și încă o dată ego-ul lui Ben Arfa își face simțită prezența, acesta postând pe o rețea de socializare mesajul:

„Nici Parisul nu a fost construit într-o zi. Provocare acceptată!”

În vara aceasta, după transferurile lui Neymar și Mbappe, Hatem Ben Arfa și-a pierdut orice fel de șansă de a evolua pentru PSG. A fost lăsat în afara listei pentru Champions League și trimis să se antreneze cu echipa de rezerve. Tripleta din atacul francezilor este devastatoare în acest început de sezon și se ia la trântă cu recordurile, în timp ce Ben Arfa, care în luna martie va împlini 31 de ani, a ajuns doar o piesă de lux în tribunele de pe Parc des Princes. A devenit o adevărată provocare ca acesta să prindă banca de rezerve, cu atât mai mult un loc în primul 11!Fair play-ul financiar îi obligă pe parizieni să vândă o parte din jucători pentru a echilibra balanța și pentru a evita eventuale sancțiuni din partea UEFA, iar Ben Arfa este unul dintre cei care foarte probabil vor părăsi clubul în perioada următoare. Există interes din partea mai multor echipe, dar cel mai comun nume vehiculat ca și posibilă destinație este Leicester City, fosta campioană a Angliei de acum două sezoane! Rămâne de văzut care va fi de această dată alegerea lui Ben Arfa!

Povestea carierei lui Hatem Ben Arfa reprezintă un model de predat tinerilor din academiile de fotbal ale Europei, o poveste despre cum talentul nu valorează mare lucru fără muncă și că nu îți va deschide toate porțile. Despre cum trebuie să profiți de șansele ce ți ivesc și să nu îți clădești cariera doar pe câteva execuții!

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *