DA! Astăzi m-am convins: îl susțin pe Marcel Pușcaș!

Până în prezent am ezitat să mă pronunț asupra celui pe care îl susțin pentru alegerile care urmează pentru șefia FRF pentru că încă nu eram ferm convins de nici unul dintre candidații intrați în cursă. Am așteptat să ascult propunerile tuturor celor implicați, în special ale celor trei mari favoriți: Răzvan Burleanu, Ionuț Lupescu și Marcel Pușcaș. Astăzi mi-am făcut o idee destul de clară și pot să zic că unul singur dintre cei trei m-a convins cu adevărat. Numele lui este Marcel Pușcaș!

De ce nu Burleanu?

Aici răspunsul este destul de simplu. Avem în față o persoană care a avut la dispoziție patru ani de zile și ale cărei realizări se numără pe degetele de la o mână. În opinia mea Răzvan Burleanu a câștigat alegerile precedente pentru că era personajul cel nou, cel care surprindea, cel care prin noutatea pe care o reprezenta era, cel puțin în viziunea electoratului, garanția delimitării de trecutul neguros numit Mircea Sandu. Ca și realizări în mandatul lui Burleanu regăsim calificarea la Euro 2016, o ediție la care s-au calificat aproape toate naționalele din Europa cu excepția Gibraltarului, San Marino sau Andorra, turneu final care s-a soldat cu o eliminare rușinoasă în fața Albaniei.M-am plictisit să număr lunar câte cluburi se desființează sau să văd câți jucători talentați se lasă de fotbal și pleacă în străinătate la muncă pentru că nu au șanse în fața altora ai căror părinți se învârt în sferele de influență ale FRF. Se tot bate monedă cu acele centre de excelență, dar nu văd până în prezent rezultate concrete. La naționale de juniori pierdem pe linie în fața tuturor adversarilor și în naționala de seniori nu văd încă, nici măcar în lotul lărgit, un singur jucător provenit din acele centre de excelență.

Notez ca cea mai mare realizare a lui Burleanu regula jucătorului U-21, deși am înțeles din mai multe surse că această propunere nu i-ar fi aparținut dânsului, ci altcuiva. Fără această regulă poate că astăzi nu am fi auzit de Dennis Man sau Olimpiu Moruțan.

În rest, în acești patru ani de zile, sunt de părere că Burleanu ne-a oferit tuturor mult mai multe motive pentru care nu merită votat decât a reușit să ne convingă că merită un nou mandat. Cu toate acestea este marele favorit la alegerile de pe 18 aprilie. Iar acest lucru spune multe despre starea de fapt din fotbalul românesc în momentul de față.

De ce nu Ionuț Lupescu?

În ceea ce îl privește pe Ionuț Lupescu sunt de părere că acesta a făcut o greșeală teribilă în momentul în care și-a anunțat candidatura. Acesta a spus că își va anunța staff-ul după ce va câștiga alegerile. Personal, cum văd eu lucrurile: această mișcare este una cu două tăișuri, cu o parte bună și una foarte rea. Partea bună: Lupescu a vrut să se delimiteze astfel de posibile cercuri de interese (frații Becali, cu care a avut o relație foarte apropiată de-a lungul timpului sau Mircea Sandu – în mandatul căruia Lupescu a fost “sub aripa Nașului”). Partea proastă a acestei mișcări este că Lupescu și-a pierdut din credibilitate în ochii electoratului. Cum pot vota aceștia ceva în necunoștință de cauză, mai pe scurt, fără să aibă toate datele problemei? Oamenii vor să știe de la bun început cu cine pleacă la drum în ceea ce se anunță, pentru a nu știu câta oară, “Revoluția fotbalului românesc”!Se mizează mult prea mult pe trecutul fotbalistic al lui Ionuț Lupescu, lumea vrea schimbare, dar, așa cum ne-am obișnuit în decursul anilor, memoria este scurtă și foarte selectivă. Se dorește o schimbare cu un om care a fost pentru mulți ani mâna dreaptă a lui Mircea Sandu. Ce înțeleg eu, personal, este că dorim să ne rupem de trecut, dar să continuăm cu o bucată din acesta. În plus mi se pare o desconsiderare a alegătorilor faptul că Lupescu și-a anunțat candidatura cu aproximativ două luni înainte de alegeri. Oare este acest orizont de timp unul suficient de mare pentru a alcătui un plan suficient de bun pentru a fi pus în practică peste câteva luni, un plan prin care să se restructureze din temelii fotbalul românesc? Dați-mi voie să mă îndoiesc.

Nu mă număr printre cei care au plecat pe fentă la auzul candidaturii lui Ionuț Lupescu. Îi respect trecutul fotbalistic și realizările avute, dar pentru mine cel puțin nu reprezintă o garanție că el este omul potrivit în momentul de față în fruntea fotbalului românesc.

De ce Marcel Pușcaș?

“Atunci când lași cluburile să moară practic lași fotbalul să moară!”
Acestea au fost cuvintele cu care Marcel Pușcaș și-a început discursul în această dimineață la Sport Total FM. Am ascultat emisiunea cu mare interes, iar ceea ce a prezentat Marcel Pușcaș m-a convins că prezența sa în calitate de președinte al Federatiei Române de Fotbal este mișcarea corectă.

Îl apreciez pe Marcel Pușcaș în primul și în primul rând pentru că a avut tăria de caracter să își recunoască greșeala făcută în urmă cu patru ani de zile atunci când s-a alăturat echipei lui Răzvan Burleanu. Principalul său atu îl reprezintă experiența de peste 25 de ani în management și antreprenoriat coroborată cu cunoștințele și trecutul fotbalistic. Pentru mine reprezintă în momentul de față rețeta de care are nevoie fotbalul românesc.

“Atunci când plec din birou, din obișnuință, sting becul. Este un exemplu banal, dar eu m-am învățat să nu irosesc resurse inutil!”

În contextul economic actual, în care majoritatea cluburilor din prima ligă trăiesc din banii obținute din drepturile TV, o astfel de gândire este imperativă. Trebuie să acceptăm și să conștientizam cu toții situația în care se află fotbalul din România, atât din punct de vedere economic cât și sportiv. Pe ambele planuri situația este dezastruoasă, prin urmare este nevoie de o persoană care să aibă cunoștințele și priceperea necesare pentru a trata ambele aspecte.

Dacă din punct de vedere sportiv cred că avem cu toții o idee destul de clară despre realizările din mandatul lui Răzvan Burleanu, nici din punct de vedere economic lucrurile nu stau mai bine. În momentul de față Federația Română de Fotbal are un deficit de 7 milioane de euro.

Sunt realist și perfect conștient că Marcel Pușcaș pleacă cu a treia șansă la aceste alegeri, astfel că la capitolul credibilitate acesta plutește în ape tulburi. În eventualitatea în care va ieși pe locul trei în primul tur și în cazul unui al doilea tur sunt foarte curios cui va ceda acesta voturile sale. Dacă mișcarea sa va fi să le cedeze oricuia dintre Lupescu sau Burleanu acesta își va pierde total credibilitatea în ochii electoratului. Recunosc, voi fi foarte dezamăgit dacă acesta va face acest lucru, pentru mine va însemna că mi-am pus încrederea în persoana nepotrivită.

Este nu greu, ci teribil de greu ca Marcel Pușcaș să câștige aceste alegeri. Îi apreciez optimismul debordant și voi fi prezent săptămâna viitoare atunci când își va prezenta programul. Dar dacă am învățat ceva despre fotbalul românesc: pentru ca un om ca Marcel Pușcaș să iasă președinte împotriva tuturor șanselor acest lucru ar însemna că noi ne-am făcut bine și chiar începem să facem ceva pentru schimbare, nu doar vorbim despre. Schimbare sau interese? Aceasta este întrebarea!

2 thoughts on “DA! Astăzi m-am convins: îl susțin pe Marcel Pușcaș!”

  1. Articolul tau ar fi 100% corect daca PUBLICUL/ELECTORATUL ar fi suporterii. Gandesti ca un suporter, scrii ca un suporter, doar ca tu NU ai drept de vot.

    Electoratul format din cluburi gandeste COMPLET diferit.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *